‎"I komplikated give a oral fuck to all my fans talking me in a bad way"

‎"I komplikated give a oral fuck to all my fans talking me in a bad way"

Practic ii foarte amuzant! :))) Trebuia sa incep cu un LOL! 

Ok, sa trecem la analiza pe text. Intelegem ca autorul acestor vorbe este deranjat de fanii lui care il vorbesc de rau. Oare de ce il vorbesc fanii de rau? Hmmm. Oare? 

In mod normal acum urmeaza razbunarea! Pam pam pam param! :))) Rabufnirea autorului, geniului neinteles. Acesta, nemultumit, pe buna dreptate, de faptul ca propriii lui fani il vorbesc de rau le transmite urmatoarele:"Va sug pula in mod complicat la toti fanii care ma vorbiti de rau!".

=))))))

Partea de jos a deprimarii

Habar nu am daca exista o parte de sus, o parte mai buna a deprimarii, dar eu o simt pe cea mai odioasa. Unii nici nu cred ca isi pot imagina ca deprimarea ar fi de mai multe feluri. Eu incep sa-mi imaginez. M-am simtit deprimat de atatea ori, incat acum, cand sunt la fundul sacului mintii, imi dau seama ca deprimarile precedente au fost niste glume.

Problema e ca am cam obosit sa fug prin lume dupa un colt de bine. Am ajuns sa cred simplu: binele nu-i pentru mine. Am o gramada de rude pe care nu mi le-am dorit, care de cand m-am nascut m-au urat. Ce sa le fac? Unii dintre noi ar trebui sa moara primii. Sper ca voi. Am zis sper, pentru ca simt si am simtit mereu ca Dumnezeu, daca exista, nu a fost prea prietenos cu mine. Poate fac eu ceva gresit. Fac? Dupa rezultatele obtinute as zice ca fac decat gresit. In fine.

Totul se invarte in jurul banilor. Ai bani, esti mai linistit si gandesti mai limpede, cel putin teoretic. Nu ai bani, ai probleme, esti sub presiune mereu, niciodata nu esti linistit, niciodata nu gandesti limpede. Nu inteleg de ce unii nu inteleg. Adica "unii". Majoritatea.

O zic asta cu banii in primul rand in muzica. E singurul domeniu in care toti se asteapta sa iti fie rusine daca faci bani! De ce?! Voi credeti ca cineva se duce sa faca inconjurul lumii ca sa va cante voua si singura bucurie a lor sa fie ca in loc sa-i scuipati si sa-i bateti i-ati aplaudat?! Adica pana la urma daca eu fac un cantec si voua va place, eu trebuie sa va multumesc voua ca v-a placut si nu voi mie ca v-am dat ceva ce va bucura?! Ii ca si cum Mos Craciun o sa iti multumeasca pentru ca s-a gandit sa-ti dea cadou!
Breaking news: Si artistii sunt oameni care traiesc din punct de vedere biologic ca si voi. Daca nu mananca: mor! Si apoi o sa plangeti:"Vai, saracu, a murit! Daca stiam". Ce suflet bun.

Pentru mine lumea e impartita in doua. Normal, castigatori si pierzatori, dar lingai si oameni decenti. De ce majoritatea oamenilor linistiti isi ling drumul in loc sa si-l croiasca?! De ce unii accepta sa faca promovari pe criterii de limba si nu de competenta? De ce sa dau eu atentii sefului pentru a-mi pastra locul de munca?! De ce seful meu e mult mai prost ca mine?! De ce?! Cum se poate?! Unde-s legile naturii in cazul asta?!

Vedeti, sunt deprimat. Nu stiu ce sa fac, unde sa ma mai duc, cum sa reusesc sa fac ceva. Orice. Am ajuns sa cred ca lumea asta nu-i facuta pentru mine. Nu, nu va speriati! Nu vreau sa ma sinucid, sunt altii care trebuie sa moara inaintea mea! TREBUIE!

Numai bine.

P.S.: Nu imi mai stiu parola de la blog. Ce sa fac si eu?!

Cine-i de vina?

Cine-i de vina ca presedintele tarii striga la sinistrati, ca la noi se "construieste" autostrada cu cel mai scump pret pe kilometru(vorba vine se construieste), ca oamenii se vand pentru cate-o galeata si un kilogram de orez, ca nu mai sunt bani in seifu` tarii, ca si ce-am avut mostenire din epoca ceausista nu mai avem, ca nici pana azi nu e finalizata autostrada A2, ca faci 7 ore jumate de la Cluj-Napoca la Bucuresti, ca stai 8 ore la coada sa-ti faci pasaport, ca benzina e 4,8 lei desi pretul barilului de petrol a scazut, ca nu avem diguri sa protejeze casele construite de o gramada de ani in zone inundabile(unde probabil au primit si autorizatie de constructie), ca in centrele istorice ale unor orase mari din tara s-au construit turnuri de sticla ce au distrus arhitectura zonei, ca s-au defrisat paduri in nestire si astfel au avut loc alunecari de teren care au inghitit nenumarate locuinte, ca platim roviniete la preturi europene, dar noi circulam pe drumuri comunale?

Cine-i de vina pentru toate astea? Politicienii care ne conduc sau noi care i-am votat?


P.S.: Si lista ar putea continua!

Sporturi

In timp ce la noi creste TVA-u`, ies agricultorii sa se bata cu Jandarmeria, Curtea Constitutionala spune ca e ilegal sa scazi pensiile si Guvernul vrea sa fie ingenios si totusi sa le scada si pe alea, in Africa de Sud are loc "Mondialul" de fotbal.


Pe cand scriu eu acest "editorial", Ovidiu Ioanitoaia deja a umplut vreo 20 de ziare cu relatari de la fata locului, dar nu mai conteaza. La ora asta deja se stiu "sferturile" de finala si practic de aici incepe distractia.

Ca vorbeam de Africa de Sud, vorbeam despre fotbal, sportul rege si sa recunosc ca-i si sportul meu preferat, desi pe plaiurile noastre nu prea gasesc nimic fotbalistic. Ei bine, fotbalul e un joc inventat de englezi, sport in care insa englezii nu prea fac mare lucru. Tocmai ce au fost desfiintati de germani in "optimi" cu scorul de 4-1, dupa un meci in care "leii" parca se intreceau sa arate care-i mai plictisit dintre ei. In lumea asta, Brazilienii sunt tartorii cand vine vorba de fotbal, avand 5 titluri mondiale la activ, Anglia doar unul, in 1966 si de aia s-a suparat John pe Steve si i-a reprosat:"Ti-am zis ma sa nu mai arati la nimeni?! Acuma-l stiu toti si partea nasoala e ca ne si bat! Fuck!".

Asta a fost despre fotbal, despre englezi. Trecem acum putin peste ocean, la americani care au alte sporturi decat in Europa. Ei nu vor sa numeasca "football" decat un joc care practic se joaca cu mingea-n mana, un fel de imitatie de rugby, un sport pentru cei ce n-au fost suficienti de tari sa practice sportul asta fara casca si alte protectii. La ei se mai joaca baschet, care e super tare, la hochei sunt inca foarte buni(au campionatul impreuna cu canadienii, NHL ii zice), dar mai joaca si baseball, deviat se zice din oina, sport care a avut atat de mare succes la noi in tara incat nu se mai practica, cel putin nu in vazul lumii. Despre baseball... m-am uitat pe ESPN de cateva ori, dar e super plictisitor, practic nimeni nu face nimic, iar cand cineva a inceput sa alerge... era intr-un film.

Na, si acuma in Romania. Noi nu prea mai avem fotbal, nu prea mai avem fotbalisti. La noi si in sport e aceeasi mizerie, aceeasi mentalitate de "shmenari" ca in orice alt domeniu. Sa nu uitam ca avem sportivi adevarati, dar nimeni nu-i baga in seama, oameni care ajung sa moara de foame cu medalia de aur la gat! Nu conteaza, conteaza decat ca Chivu bea bere cu Lobont de bucurie ca nu ne-am calificat. Conteaza cu totul alte lucruri decat cred ca ar trebui. Pacat? Nu cred, cred doar ca avem exact ceea ce meritam. Si pentru ca noi suntem asa cum suntem, trebuia sa inventam un nou sport care sa ne caracterizeze. Numele lui descrie practic si ce trebuie sa faci la jocul asta la care suntem campioni mondiali undisputed:"Bate pasu` pe loc"!

Inapoi pe Pamant!

Inapoi pe Pamant!

Si Pishti statea pe banca autogarii si se tot gandea. Facea asta in ultimele 9 luni de zile. A schimbat 3 anotimpuri in autogara din orasul natal si acum era atat de schimbat incat nimeni, nici macar parintii lui nu l-ar mai recunoaste. Parca acum totul e mai usor.


Deghizat intr-un om al strazii, desi de la revenirea pe Terra practic Pishti asta era, se apropie incet de cartierul in care isi ducea existenta. Cu fiecare pas facut, in minte ii apareau imagini ale marelui atac. Atac ce i-a schimbat viata.


Era vorba despre prima bataie luata, despre prima oara cand a muscat la propriu din bordura. Se intorcea de la scoala. Era imbracat simplu: pantaloni roshii, camasa alba si o vesta verde. Mergea agale pe trotuar cand la un moment dat a auzit in spate:"Mortii lui de bozgor borat". Nu a bagat de seama, era pierdut in propriile ganduri. Inca 3 pasi si a simtit ceva tare ca-i cade pe cap. S-a prabusit, cu ochii in ceata a apucat sa vada o talpa de bocanc. S-a trezit in pat, cu capul bandajat si cu parintii langa el, strigand unul la altul.


Isi scutura capul nespalat de atata stat pe banca autogarii si merge mai departe. Trebuie sa-si ia inima in dinti si sa-si infrunte destinul. Trebuie sa-si refaca viata, dar cum sa faca sa le explice alor sai?


In cele din urma ajunge in curtea blocului. Gyula, tatal sau cu mainile de fier batea un covor. Maica-sa in casa, vopsea ouale, umplea un caine, ca mielul a fost scump anul asta si Gyula a iesit la vanatoare in cartier. Deci umplea un caine ziceam, ce mai conteaza?! Carne sa fie!


Pishti se apropie de batatorul de covoare si spune cu glasul tremurand:"Opu, m-am intors".


E tot ce si-a mai amintit dupa ce s-a trezit cu perfuzii la spitalul municipal.


Asa s-a terminat incredibila poveste a lui Pishti, copilul care nu a fost dorit de nimeni. Dupa o lunga perioada, ai sai au inteles despre ce a fost vorba si nu l-au mai renegat. Pishti s-a intors la viata lui. Acum are 32 de ani, lucreaza la Metro si e casatorit cu Ildiko, casierita la acelasi magazin.


Sfarsit!

Pishti, la Judecata de apoi.

Trecura toate, tristetea era pe chipurile oamenilor ce-l cunoscusera pe Pishti. Toti il simteau acum ca pe un erou al cartierului, desi, ca sa fim drepti, era un copil, un fel de prostu` cartierului. Vecini care acum il plangeau, aruncasera fara mila apa fiarta pe el de la geam cand acesta urina la coltul blocului, probabil de frica.

Si multe s-au schimbat de cand Pishti a murit. Multi ii considerau vinovati pe techergheii care il agresasera de fiecare data cand aveau ocazia, desi, Pishti a murit de supradoza de steroizi, naposim si decanofor. Magazinul de unde se cumpara paine a fost inchis, caci dupa intamplarea aceasta, patronul magazinului s-a "bucurat" de multe controale de la OPC si sanepid.

Departe de viata de pe Pamant, Pishti statea la rand, la Judecatoria de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a Cerurilor. Astazi sedinta era prezidata de un tanar inger, absolvent de Drept Ceresc. Se zvonea pe paliere ca este un inger care nu iarta nimic si Pishti inghitea in gol. Se temea de cazan. Se mai gandise insa, desi era prost rau, ca in viata lui el n-a facut rau la nimeni, nici n-avea cum din moment ce el era prostu cartierului si el era cel abuzat, deci intr-un fel se mai linisti.

Ajuns in fata judecatorului, Pishti urina pe el de emotie, lucru care nu era pe placul "curtii". Se contabilizasera pacatele acestuia, in numar de 1029, in intreaga lui viata de 19 anisori pe Pamant.
Dupa inca niste calcule, se ajunge la concluzia ca Pishti nu trebuie sa mearga in Iad, dar nici de Rai nu-i demn. Faptul ca a murit cum a murit, ar putea fi considerat ca o sinucidere, iar sinuciderea e pacat capital si nu se iarta. Dupa ore de deliberari, ingerul cu ciocanas decide:"Pishti, te vei intoarce inapoi pe Pamant!"

Pishti se gandi, oare ce vor crede ai lui, Gyula il va distruge caci va considera ca le-a jucat o farsa si atunci nu va fi bine... dar ce poate sa faca, asta e decizia Ingerului... Isi facu bagajele si intra in liftul care face drumul intre lumi si porni inapoi spre Pamant.

Se trezi singur, in autogara din orash, inconjurat de cersetori si boschetari gandindu-se:"Oare ce fuljer sa fac?!"


Continuarea in episodul urmator!

cap. 2 Langa coparsheu

Cerul era innorat. Lacrimi cadeau din ceruri asupra cortegiului funerar. Din temiteu* se auzeau bocete si din cand in cand cate-o suduiala ungureasca. Pishti statea in coparsheu**, nemiscat, cu ptelea pushcata pe el de la naposim si decanofor. Gyula pazea cosu cu colacei si cu monede de 5 forinti. O imagine trista, de ingropaciune.


De departe se zarea silueta unui gigant de 2 metri care se apropia cu pasi grabiti de locu in care se afla multimea. Se facu loc, si tanarul urias ajunse langa coparsheu. Toti priveau cu spaima spre cel care le putea curma suferinta dintr-o miscare a incheieturii. El era Igor.

Igor, varul primar al lui Pishti era plecat de mult de prin tara, lupta impreuna cu Pieile Rosii prin diferite parti ale lumii. Era mercenar. In timp ce se afla intr-o misiune ultrasecreta transmisa in direct de OTV, aflase cu stupoare de cele intamplate acasa. Atunci, in momentul in care a primit vestea, s-a suparat groaznic, a stat 3 zile in sfoara si a jurat ca se va razbuna! Acum e in permisie, liber pe strazile pe care a copilarit, in cautarea vinovatilor.

A inceput sistematic, prin drumul ce-l facea Pishti regulat inspre magazinul de paine. Nu a intampinat dificultati, nimeni nu l-a atacat, deci nu i-a gasit pe suspecti. Stand el linistit, cu spume la gura, vazu o cutie de proteine in camera lui Pishtiche. Citi pe ea provenienta si merse catre magazinul de produse pentru muschi. Acolo patrunse, il prinse pe patron, un profesoras pe la 29 de ani care umbla cu minore, ii rupse coloana in 3 locuri ca la cei vii, il calca putin cu varful bocancului pe fetisoara si apoi pleca.

Au trecut cateva saptamani de cand Igor rupea cu bataia pe oricine intalnea in cale. Oamenii erau disperati ca ar putea fi confundati de catre acest colos cu techergheii care ii brutalizau verisorul. Intreg cartierul era lovit de acest monstru.

Dupa 2 luni in care a batut ce-a prins, vazand ca cei vinovati ori s-au ascuns ori au fost ucisi de mult de catre el fara sa-si dea seama, isi facu valiza si se pregati sa plece inapoi in misiune.

Inainte insa de a pleca, merse la cimitir unde a ordonat stoparea ceremoniei pana la gasirea vinovatilor. Dupa 2 luni in care toti s-au oprit langa groapa, Pishti incepuse sa puta rau de tot. Gyula era lovit acum de o hepatita groaznica, Piri aproape ca nu mai respira, dar ploiaia cadea intr-una. Varsa si Igor ultimele sale lacrimi, iar apoi pleca, lasand familia indoliata sa-si ingroape mortul.

P.S.: Preotul era reformat. Acceptase numai forinti.


* cimitir
** sicriu