miercuri, 24 iunie 2009

Pishti, la Judecata de apoi.

Trecura toate, tristetea era pe chipurile oamenilor ce-l cunoscusera pe Pishti. Toti il simteau acum ca pe un erou al cartierului, desi, ca sa fim drepti, era un copil, un fel de prostu` cartierului. Vecini care acum il plangeau, aruncasera fara mila apa fiarta pe el de la geam cand acesta urina la coltul blocului, probabil de frica.

Si multe s-au schimbat de cand Pishti a murit. Multi ii considerau vinovati pe techergheii care il agresasera de fiecare data cand aveau ocazia, desi, Pishti a murit de supradoza de steroizi, naposim si decanofor. Magazinul de unde se cumpara paine a fost inchis, caci dupa intamplarea aceasta, patronul magazinului s-a "bucurat" de multe controale de la OPC si sanepid.

Departe de viata de pe Pamant, Pishti statea la rand, la Judecatoria de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a Cerurilor. Astazi sedinta era prezidata de un tanar inger, absolvent de Drept Ceresc. Se zvonea pe paliere ca este un inger care nu iarta nimic si Pishti inghitea in gol. Se temea de cazan. Se mai gandise insa, desi era prost rau, ca in viata lui el n-a facut rau la nimeni, nici n-avea cum din moment ce el era prostu cartierului si el era cel abuzat, deci intr-un fel se mai linisti.

Ajuns in fata judecatorului, Pishti urina pe el de emotie, lucru care nu era pe placul "curtii". Se contabilizasera pacatele acestuia, in numar de 1029, in intreaga lui viata de 19 anisori pe Pamant.
Dupa inca niste calcule, se ajunge la concluzia ca Pishti nu trebuie sa mearga in Iad, dar nici de Rai nu-i demn. Faptul ca a murit cum a murit, ar putea fi considerat ca o sinucidere, iar sinuciderea e pacat capital si nu se iarta. Dupa ore de deliberari, ingerul cu ciocanas decide:"Pishti, te vei intoarce inapoi pe Pamant!"

Pishti se gandi, oare ce vor crede ai lui, Gyula il va distruge caci va considera ca le-a jucat o farsa si atunci nu va fi bine... dar ce poate sa faca, asta e decizia Ingerului... Isi facu bagajele si intra in liftul care face drumul intre lumi si porni inapoi spre Pamant.

Se trezi singur, in autogara din orash, inconjurat de cersetori si boschetari gandindu-se:"Oare ce fuljer sa fac?!"


Continuarea in episodul urmator!

sâmbătă, 30 mai 2009

cap. 2 Langa coparsheu


Cerul era innorat. Lacrimi cadeau din ceruri asupra cortegiului funerar. Din temiteu* se auzeau bocete si din cand in cand cate-o suduiala ungureasca. Pishti statea in coparsheu**, nemiscat, cu ptelea pushcata pe el de la naposim si decanofor. Gyula pazea cosu cu colacei si cu monede de 5 forinti. O imagine trista, de ingropaciune.


De departe se zarea silueta unui gigant de 2 metri care se apropia cu pasi grabiti de locu in care se afla multimea. Se facu loc, si tanarul urias ajunse langa coparsheu. Toti priveau cu spaima spre cel care le putea curma suferinta dintr-o miscare a incheieturii. El era Igor.

Igor, varul primar al lui Pishti era plecat de mult de prin tara, lupta impreuna cu Pieile Rosii prin diferite parti ale lumii. Era mercenar. In timp ce se afla intr-o misiune ultrasecreta transmisa in direct de OTV, aflase cu stupoare de cele intamplate acasa. Atunci, in momentul in care a primit vestea, s-a suparat groaznic, a stat 3 zile in sfoara si a jurat ca se va razbuna! Acum e in permisie, liber pe strazile pe care a copilarit, in cautarea vinovatilor.

A inceput sistematic, prin drumul ce-l facea Pishti regulat inspre magazinul de paine. Nu a intampinat dificultati, nimeni nu l-a atacat, deci nu i-a gasit pe suspecti. Stand el linistit, cu spume la gura, vazu o cutie de proteine in camera lui Pishtiche. Citi pe ea provenienta si merse catre magazinul de produse pentru muschi. Acolo patrunse, il prinse pe patron, un profesoras pe la 29 de ani care umbla cu minore, ii rupse coloana in 3 locuri ca la cei vii, il calca putin cu varful bocancului pe fetisoara si apoi pleca.

Au trecut cateva saptamani de cand Igor rupea cu bataia pe oricine intalnea in cale. Oamenii erau disperati ca ar putea fi confundati de catre acest colos cu techergheii care ii brutalizau verisorul. Intreg cartierul era lovit de acest monstru.

Dupa 2 luni in care a batut ce-a prins, vazand ca cei vinovati ori s-au ascuns ori au fost ucisi de mult de catre el fara sa-si dea seama, isi facu valiza si se pregati sa plece inapoi in misiune.

Inainte insa de a pleca, merse la cimitir unde a ordonat stoparea ceremoniei pana la gasirea vinovatilor. Dupa 2 luni in care toti s-au oprit langa groapa, Pishti incepuse sa puta rau de tot. Gyula era lovit acum de o hepatita groaznica, Piri aproape ca nu mai respira, dar ploiaia cadea intr-una. Varsa si Igor ultimele sale lacrimi, iar apoi pleca, lasand familia indoliata sa-si ingroape mortul.

P.S.: Preotul era reformat. Acceptase numai forinti.


* cimitir
** sicriu

duminică, 24 mai 2009

Povestea lui Pishti




Il chema Pishti. Era minoritar. De fiecare data cand mergea dupa paine se intorcea batut. Nu stia de ce, ce-a facut, pana intr-o zi, cand totul s-a schimbat...

Pishti era baiat bun, invata bine, la limba materna avea numai note de zece. Maica-sa se lauda des pe la serviciu ca baiatul ei va ajunge un mare om, va conduce Ungaria spre prosperitate, va cuceri Romania, recuperand astfel Ardealul, iar restul tarii va veni ca o dobanda. Deja il si vedea pe un cal alb cu sabia in mana dreapta, la fel ca Ati. Adevarul e ca maica-sa batea campii destul de des. De cand a avut accidentul de masina. Masina de cusut. Lucra la confectii si intr-o zi, visand cu ochii deschisi si-a cusut un deget care ulterior a trebuit amputat din shold.

Tatal lui Pishti, Gyula, era maistru la intreprinderea din localitate. Se ocupa de pilirea bacurilor. Isi iubea familia, chiar daca stia ca sotia sa Piri ar trebui sa treaca pe la "Frumusete pe muchie de cutit". El a incercat s-o retuseze, insa cutitul strungului s-a dovedit a fi prea puternic pentru pielea batatorita a femeii.

Pishti n-a mai rezistat sa fie batjocorit de fiecare data. A incercat sa cumpere paine de altundeva, insa mereu era prins si batut de aceeasi indivizi dubiosi. A incercat sa nu mai cumpere paine, insa asa, cand punea Gyula bratul sau de fier pe el, il spargea iremediabil.

In aceste conditii, bravul Pishti s-a apucat de sporturi de contact. A facut box pana si-a rupt nasul. S-a vazut intr-o zi in oglinda, a lesinat si si-a spus ca boxul nu e pentru el. S-a apucat si de karate, dar si-a rupt tendoanele cand a incercat sa stea in sfoara.

Parca urmarit de ghinion, Pishti aproape ca s-a resemnat, insa a mai avut o sansa. Sa faca body-building. Si s-a apucat, a tras de fiare si schimbarea din viata lui era foarte aproape.
A venit si ziua cand totul s-a schimbat.

Pishti a murit de la Naposim, insa din lupta sa cu batausii, a iesit invingator. De acum nu-l vor mai bate!


P.S.: Ati vazut ca daca aveti ambitie, puteti trece de orice?


P.S. 2: Povestea de mai sus este pura fictiune! Nu este niciun afront fata de cetatenii maghiari! Este pur si simplu un pamflet!

duminică, 17 mai 2009

Beculete si sclipici!


Ce poate fi mai penal, mai scarbos si mai spurcat decat un comment ca asta de mai sus?!

Cum sa dai sau sa accepti asemenea kitsch?!

Io am mai spus de mai multe ori ca oamenii se duc dracului, o fac tot mai frecvent, inlocuiesc arta cu cacaturi cu beculete, sclipici si orice altceva!

Apropo de beculete, Audi a scos seria asta noua de masini cu pozitiile pe leduri si asa! Dupa aia, am inceput sa vad furtunuri de alea cu beculete, cum se pun pe gardurile vii prin centrul orasului de Craciun, pe tot felu de junghiuri de masini. Care-i faza?! Daca ii pui becuri pe bara nu il faci Audi, asa ca obisnuieste-te cu ideea ca ceea ce conduci tu e facuta la Colibasi, nu la Ingolstadt!

P.S.: Ca tot eram la capitolul Hi5, de ce majoritatea fetelor de pe Hi5 sprijina pereti in poze? Is mai sexy?!

joi, 14 mai 2009

Intrebare!


Cum pula mea sa fi femeie... si sa bagi la aparate?!
Cum?!


P.S. Aparate in sensul de jocuri de noroc!

luni, 11 mai 2009

Sanatate, mai presus de toate!


Ca orice om in viata asta, care-si propune sa faca ceva cu viata lui, sa isi duca pasiunile spre o anumita concretizare, am si eu dushmani. Unii sunt gelosi, altii sunt ciudosi, oricum, nu prea ma plac. Nu stiu de ce sunt gelosi, sau de ce sunt ciudosi, dar oricum, eu stiu ca ei exista.
Prima oara m-am apucat de muzica, am vrut sa fac rap pentru ca mi-a placut prea mult, am inceput sa iubesc genu asta de exprimare, si nu pentru ca ma bateau copiii pe la bloc si trebuia sa fac si eu ceva ca ei sa nu mai dea, sau cel putin sa nu mai dea atat de tare.
Apoi am inceput sa scriu lemne pe blog, nu prea sunt vizualizari, dar oricum, ma manifest si pe internet, deci dusmanii sporesc, mai ales dupa ce i-am jignit cu "drogurile" lor legale, cu rapu lor rural, cu banii pe frunte si cu alte cele ce ii pasioneaza pe ei.
Si, dupa acest rezumat al oamenilor care isi dusmanesc semenii pentru ca incearca sa faca ceva al lor, vreau sa-i anunt ca acum, mai mult ca niciodata, nu ma pot invinge. Ma simt invincibil!
Si stiti de ce?
Pentru ca acum cateva zile am consumat Cappy BodyTime de ala, iar ieri, am mancat Cini Minis cu lapte! Fraierilor! :))

joi, 7 mai 2009

Ghicitori!


De obicei, un "ghicitor" de asta te agaseaza, sare sa iti ghiceasca in fasole, in cafea, in orice crede ca te-ar interesa.
O sa-ti spuna lucruri ca sa incepi sa-l crezi, cum ar fi:"Sunteti nascut de catre o singura mama, nu?"! Dupa treaba asta, esti cel putin convins ca stie ce face.
Mai urmeaza cateva afirmatii:"Ati avut un deces in familie!", la care tu o sa zici:"Da, stra-bunicul meu, acum 5 ani!". Ghicitorul/ghicitoarea iti va spune dupa asta:"Exact, stra-bunicul dumneavoastra, acum 5 ani! A murit deoarece inima lui s-a oprit!"
Dupa o asemenea afirmatie in forta, i-ai cazut in mreje, incepe sa-ti povesteasca lucruri din viata ta pe care nici tu nu le stiai, dar iti place ce auzi si te miri cum de ai putut sa uiti toate lucrurile acestea.
Cam astia-s ghicitorii, oamenii ii cred, se duc la ei sa le ghiceasca trecutu, sa le spuna ce va fi pe viitor, dar nimeni nu se intreaba:"Daca astia is ghicitori, de ce dracu niciunu nu a castigat la loto pana acum?!"